Obiceiurile culinare
Timp de 40 de zile īnainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului,
care se īncheie īn seara de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului īn ziua de
Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul.
Pregătirea māncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cārnaţii,
chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona
pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu preţuit de
toată lumea.
Sărbătoarea
Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu
Steaua, pentru a vesti Naşterea Māntuitorului. De asemenea, o veche tradiţie
este "mersul cu icoana", un fel de colindat care se face de către preoţii
comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvāntāndu-se casele şi
creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cāntate, īnchinate Crăciunului
şi Anului Nou. Originea lor se pierde īn vechimile istoriei poporului romān.
Evocānd momentul cānd, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a
călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii - cāte trei, ca cei
trei magi - merg din casă īn casă cāntānd colindul "Steaua sus răsare...",
purtānd cu ei o stea. Ajunul Crăciunului īncepe cu colindul "Bună dimineaţa la
Moş Ajun!", casele frumos īmpodobite īşi primesc colindătorii. Aceştia sunt
răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani.
Obicei
de Crăciun - Pluguşorul
Pluguşorul este un alt obicei de Craciun stravechi, in care cete de flacai
pornesc cu plugul, semnificand un ritm de fertilitate, constand intr-o urare
care sa aduca recolte mai bogate in anul care vine. Acest obicei de Crăciun
aduce veselie si culoare sarbatorilor de iarna, amintindu-ne si de ocupatia
stramosilor nostri care era agricultura.
Obicei
de Crăciun - Capra
Obiceiul de Crăciun de a merge cu capra are legatura cu sporul de animale in
turmele pastorilor, fiind un ritual care aduce roade mai bogate in anul care
vine. Acest obicei este un bun prilej pentru a intra in contact cu covoarele,
stergarele, podoabele in culori vii din casele gospodarilor si aduce urări
legate de anul nou.
Obicei de Crăciun - Steaua
Este un alt obicei de Crăciun intalnit la romāni care are loc in ajunul
Crăciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani.
Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat
celor trei magi de la rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn,
gatita cu hartie colorata si crengute de brad.
Obicei de Craciun - Bradul de Crăciun
Cand ne gandim la Crăciun ne vine in minte imediat si la bradul de Craciun,
existand o stransa legatura intre ele. Istoria acestui obicei de Craciun este
datata de pe vremea egiptenilor, care isi decorau casa cu frunze de palmier.
Apoi, acest obicei a fost preluat de romani care-şi impodobeau casa cu crengi de
brad. La inceput, brazii erau impodobiti doar cu fructe şi dulciuri.
Obicei de Crăciun - Sorcova
Sorcova este un obicei de Crăciun care are loc chiar de Anul nou
şi constă dintr-o
urare pe care o face un băiat gazdelor sale cu ajutorul unei crengi de brad
impodobite cu hārtie colorată. Urarile care se adreseaza sunt pentru sănătate,
bunăstare şi prosperitate.
|